Noutati prin educatie

Revolutia a invins si s-a institutionalizat. Dupa ce in urma cu cateva luni  scriam despre revolutia populara spontana care a cuprins Romania, iata-ne in fata momentului care survine natural in existenta oricarei revolutii. Ea se termina, se institutionalizeaza si da nastere unei noi lumi sau structuri sau ordini. O sa ziceti dragi cititori ca desigur o revolutie este revolutie pentru ca duce la schimbarea "revolutionara" a regimului sau a sistemului (fie el si politic). Asadar ne putem astepta ca daca intr-un sistem politic democratic se produce o revolutie acesta sa se transforme intr-un altfel de sistem politic. Sau daca se schimba regimul sa trecem domne si noi de la semiprezidential parlamentar la un altul sa zicem. Deci a fost domne revolutie? A venit binele in locul raului? Este Romania acuma mai bine decat era in urma cu sase luni?

Sa ne uitam la o singura mica parte din marele ansamblu care este universul: educatia. De ce la educatie o sa ziceti ca pe cine intereseaza cand sunt mize mai mari aici? Pai e simplu: la asta ne pricepem. Dar totusi e oarecum mai important, caci e un semnal destul de clar si evident cu privire la valori, la ce ne propunem pentru viitorul societatii, la perceptia omului cu privire la modul in care doreste ca viitoarele generatii sa fie, sa gandeasca si sa faca. Desigur, o sa ziceti ca este inutil, caci Ponta, Victor, fost procuror si asistent universitar nu putea sa gaseasca o propunere de ministru pentru educatie mai buna decat o doamna jurista, profesoara universitara si rectora a uneia dintre cele mai prestigioase universitati private din Romania: UCDC (sau mai bine zis Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir). Potrivirea dintre doamna prof. univ. dr Corina Dumitrescu si postul in care a fost nominalizata este perfecta, mai ales intr-o perioada in care Ministerul Educatiei se confrunta cu numeroase procese, unele pierdute, altele castigate, altele pe rol. A sa nu uitam, chiar cu asociatia condusa de doamna Dumitrescu e un proces care s-a incheiat dar evident continua, pentru ca justitia in Romania este fluida, curge precum timpul.

Dar nu despre calitatile profesionale ale fostei Secretare Generale a Ministerului Justitiei si nici despre calitatile de manager ale dansei este vorba. Suntem, de asemenea, absolut convinsi ca doamna Dumitrescu ar fi ajuns ministra a educatiei chiar si daca nu ar fi fost recomandata de sotul ei, deputat si presedinte al comisiei de invatamant din Parlament. Important asadar nu este CV-ul viitoarei ministre a educatiei, dupa cum multe site-uri de stiri se tot zbat sa publice, ci ideile, valorile, gandurile, planurile si pe scurt chestiile care o anima. Si unde altundeva putem afla aceste lucruri mai bine decat in Programul de guvernare propus de viitorul guvern si asumat politic. Pentru pasionatii de lectura "Programul de guvernare" pentru urmatoarele luni poate fi descarcat aici.Pentru aceia lenesi va reproduc eu mai jos cu ghilimele ce scrie la capitolul EDUCATIE, care poarta cumva interesant numarul 13 (pentru aceia dintre noi care sunt mai degraba superstitiosi).

Deci iata (imi permit sa si subliniez in text niste obiective):

Învăţământ preuniversitar
 Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale
 Reducerea abandonului şcolar inclusiv prin redeschiderea școlilor care au fost închise în 
mod abuziv
 Finalizarea programului de campusuri şcolare
 Formarea personalului din învăţământ prin programe POSDRU
 Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular în învățământ
 Eliminarea violenţei din şcoli
 Învățământ profesional racordat la piața muncii
 Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile
 Programe pentru cei care au părăsit timpuriu școala (programul celei de-a doua șanse)
 Autonomie pentru şcoli şi autonomie profesională pentru cadre didactice
 Implementarea programului „Şcoala de după şcoală”
 Adecvarea manualelor şcolare la noul curriculum
 Realizarea unui parteneriat corect cu autoritatile administratiei publice locale
Învăţământ universitar
 Deblocarea posturilor din învăţământul superior
 Revizuirea cifrelor de şcolarizare
 Susţinerea doctoranzilor și post-doctoranzilor prin burse din programe POSDRU
 Regândirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice în concordanţă cu realitatea sistemului de învăţământ românesc cu menţinerea calităţii drept condiţie primordială de funcţionare a sistemului de învăţământ
 Utilizarea mai eficientă și transparentă a resurselor
 Susţinerea cercetării ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţă;
 Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordărilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse;
 Susţinerea excelenţei ştiinţifice prin finanţarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică.
 Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie;
 Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie;
 Asumarea cu prioritate de către Guvernul României a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de către Consiliul Investitorilor Străini.
 Sprijinirea revistelor științifice românești în vederea creșterii scorului relativ de influență
M.E.C.T.S.
 Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul Educației
 Relansarea dialogului cu partenerii sociali
 Relansarea dialogului real cu organizaţiile studenţeşti
 Realocarea sumelor destinate obiectivelor de investiţii, precum şi reparaţiilor capitale
 Reanalizarea obiectivelor de investiţii
 Recuperarea şi refacerea taberelor pentru elevi și studenți 
 Reconsiderarea consiliilor consultative ale M.E.C.T.S. după consultarea universităţilor şi a partenerilor sociali
 Gestionarea eficientă şi transparentă a resurselor
 Continuarea proiectelor privind acesul la internet rapid într-un număr cât mai mare de localităţi prin dezvoltarea rețelei RoEduNet


Am citit cu totii? Bravo si nu ne intrebam nimic. Eu personal ma intreb, desi nu imi va raspunde nimeni cred, cum poate Ministrul Educatiei din Romania sa sprijine revistele stiintifice romanesti in vederea cresterii scorului relativ de influenta? Pentru cei care nu stiu ce e un scor relativ de influenta, va pot informa ca este un indicator statistic in calcularea caruia se iau in considerare printre altele numarul de citari ale articolelor dintr-o revista in alte reviste academice din acelasi domeniu (sau din alte domenii depinde). Pai, ma intreb, cum facem sa crestem numarul de citari si implicit valoarea acestui indicator? Ma mai intreb si daca asta e cu adevarat treaba ministerului educatiei? Ma mai intreb daca se da ordin de ministru de exemplu pentru ca in orice articol stiintific care urmeaza a fi publicat de fiecare cercetator si cercetatoare din Romania sa fie incluse un minim de 10 citari din reviste romanesti si nu respect acest ordin mi se va retrage titlul de doctor in stiinte?

Ma mai intreb si alte lucruri: de exemplu care e distanta dintre stiinta si aplicatie? Cat e ea de mare? Cine o masoara? Cu ce o masoara? Am cunoscut un profesor universitar din domeniul ingineriei, care imi spunea ca in constructii spre exemplu, domeniu stiintific din care provine dansul, cand aude de masurat scoate imediat ruleta. Eu, din stiinte sociale cand aud de masurat ma gandesc la scale. Deci ramane de aflat totusi cum va masura ministerul educatiei distanta asta de la stiinta la aplicatie ca sa se asigure ca canalele de finantare vor fi eficiente in conectarea universitatilor cu alte organizatii. A da, mai era ceva, cum poate un canal sa sporeasca conectivitatea? Presupunem ca exista o conectivitate cu un diametru mai mic in prezent a carui diametru poate fi marit prin introducerea unui canal? Si nu in ultimul rand ce este domne un CANAL DE FINANTARE? Contul meu bancar din care imi scot banii ca sa imi finantez existenta este un canal?

Ca sa termin cu invatamantul superior: care sunt domeniile cu potential de performanta in cercetarea stiintifica? Stiintele juridice sunt? Artele sunt? Arhitectura este? Dar urbanismul? Dar mecatronica? Relatiile internationale si studiile europene este un astfel de domeniu? Sau poate sociologia? Cum va evalua ministerul educatiei potentialul de performanta in cercetarea stiintifica? O fi existand el un plan...

In invatamantul preuniversitar lucrurile sunt clare: formare de cadre didactice (se face de 4 ani de zile, mii daca nu zeci de mii de cadre didactice din sistem au fost deja formate intr-o varietate de feluri si pe o varietate de teme de la violenta scoala la educatia pentru sanatate), combaterea abandonului scolar (atentie ca aici exista niste premise nu tocmai incurajatoare caci se pare ca rata abandonului in Romania, calculata pe cohorta ne arata ca aproximativ o patrime dintre copii care intra azi in clasa I nu vor ajunge sa termine clasa VIII) si de ce nu implementarea programului scoala de dupa scoala (adica din spatele scolii nu dupa terminarea orelor de curs) aici desigur remarcam marca excelentei gramaticale a absolventei de drept unde se stie doar ca gramatica este o disciplina importanta. Doar ca asta cu scoala dupa scoala nu prea ma incanta ca are iz PDL-ist caci a fost trecuta in legea educatiei nationale asta adoptata de Funeriu cu mare tam tam. Deci nimic original si social-democrat (nici macar liberal).

Cu ce ramanem dupa ce ne-am intins atata cu pseudo intrebari la care nimeni nu ne va raspunde niciodata. Ramanem cu impresia ca problemele sistemului educational din Romania se rezolva in 2 pagini jumatate scrise cu liniuta de la capat. Mai mult, remarcam faptul ca uneori nici macar nu e nevoie de predicat (adica verb adica actiune, pentru absolventii de stiinte juridice) ca sa rezolvam problemele: Canalele de finanţare care să sporească conectivitatea dintre universităţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţă la aplicaţie este o afirmatie fara predicat deci nu stim ce e cu canalele astea ce face ele domne. Mai descoperim ca nimic din evolutiile recente inregistrate si in invatamantul preuniversitar (introducerea finantarii pe elev spre exemplu) si nici din cel universitar (clasificari, ierarhizari, asigurarea calitatii, proiectele structurale care au dezvoltat o serie de strategii, instrumente si directii viitoare de dezvoltare insitutionala pentru universitati) nu conteaza. Mai interesant nu apare nicaieri un concept fundamental ideologic pentru social-democratie si chiar pentru liberalism si anume echitatea, egalitatea de sanse. Dar desigur acestea sunt chestiuni minore in fata nevoii imperioase de a "reconsidera consiliile consultative". Pai e simplu: nu mai e nevoie de ele caci practic pe cine sa consulte? Doar nu e bolnav nimeni la MECTS :)